Isus, Păstorul[a] cel bun

10 Adevărat, adevărat vă spun că cel care nu intră pe poartă în staulul oilor, ci sare prin altă parte, este hoţ şi tâlhar. Însă cel care intră pe poartă este păstorul oilor. Portarul îi deschide, iar oile îi aud glasul; el îşi cheamă oile pe nume şi le duce afară. După ce le-a scos afară pe toate care sunt ale lui, merge înaintea lor, iar oile îl urmează, pentru că îi cunosc glasul. Ele nu urmează nicidecum un străin, ci fug de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.

Isus le-a vorbit în chip figurat[b], dar ei n-au înţeles ce le spunea.

Read full chapter

Footnotes

  1. Ioan 10:1 Conceptul de păstor trebuie înţeles aici în contextul său vechi-testamental: Dumnezeu Însuşi este Păstorul lui Israel (Ps. 80:1; Is. 40:10-11; Eze 34:11-16); Dumnezeu a dat turma în grija conducătorilor, păstorii lui Israel, care însă nu au avut grijă de ea (Is. 56:9-12; Eze 34); Dumnezeu Îl va trimite pe adevăratul Păstor, pe Mesia, pentru a avea grijă de oi (Eze 34:23)
  2. Ioan 10:6 Ioan foloseşte un alt termen (paroimia), decât cel folosit de ceilalţi evanghelişti (parabole), termen care se poate referi la: metaforă, proverb, pildă, zicală, maximă, la un limbaj cu tâlc, care trebuie descoperit; vezi 16:15